Psihiatrie

~ Last update 30 April 2017.

Resurse & Documente

Legea Sanatatii Mintale 487/2002pdf

Legea Sanatatii Mintale 487/2002, republicata 2012pdf

Ordin 488/2016 – Norme de aplicare a Legii Sanatatii Mintalepdf

Coduri de Boala cu 3 cifre din Lista 999pdf

Ordin Contract Cadru 2016 + anexepdf

Lista Medicamente Compensate (din 01.06.2016)pdf
Pe scurt (var. iunie 2016doc) :
Lista 90A – Antidepresive (majoritatea) + Haloperidol + Carbamazepin & Gabapentin + Alprazolam & Lorazepam & Bromazepam & Nitrazepam + Zolpidem & Zopiclona
Lista 50B – Tiapridal, Buspirona, Escitalopram, Trazodona, Bupropion, Tianeptina, Duloxetina
Lista 20D – Clonazepam + Piracetam
Necompensat – Cinolazepam

Protocoale Terapeutice Generale + Psihiatrie (din 12.2016)pdf

Boli & Medicamente ce nu permit condusul autopdf

Referat Medical Handicap – model Clujdoc

Referat Justificare G16 Demente – model Clujdoc

Scrisoare Medicala CAS – model Clujdoc

In Romana

Sistemul Informatic Unic Integrat – CNAS-SIUI

CNAS Cluj – http://www.cnas.ro/cascluj

Medicamente Online
http://medicamente.romedic.ro

Pretul Medicamentelor Compensate
http://medicamentecompensate.ro/pret/

Colegiul Medicilor Cluj – http://www.colmedcj.ro [- Membri]

Educatie Medicala Continua – EMC

In English

ICD-10 – International Classification of Diseases – 2015
http://apps.who.int/classifications/icd10/browse/2015/en#/

The SwitchTabel of PsychiatrieNet
https://www.psychiatrienet.nl/switchtabel
http://wiki.psychiatrienet.nl/index.php/Index.html

Benzodiazepines Conversion Calculator
http://wiki.psychiatrienet.nl/index.php/Special:RunQuery/CalcBenzo

En Français

Doctissimo – Guide des médicaments
http://www.doctissimo.fr/asp/medicaments/medicaments_loupe.htm

Le Vidal
https://www.vidal.fr
http://contenu.univadis.fr/vidal/classifications/vidal

CIM-10 – Classification des maladies
http://apps.who.int/classifications/icd10/browse/2008/fr#/

Despre Psihiatrie

Psihiatria este ramura medicinei care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul si reabilitarea tulburarilor psihice.

Psihiatrul este deseori membru intr-o echipa multidisciplinara din care mai fac parte alti medici (medicul de familie, medicul de medicina interna, neurologul, endocrinologul, radiologul, geriatrul), psihologul, asistentul social, precum si asistentii medicali.

Printre tulburarile psihice care necesita consult psihiatric se numara: tulburarile specifice varstei inaintate (boala Alzheimer, diverse forme de dementa), bolile organice care determina tulburari psihice, consumul excesiv sau dependenta de alcool si droguri, schizofrenia si bolile inrudite, tulburarile afective bipolare, depresia, tulburarile anxioase (fobii, atacuri de panica, tulburari legate de stres), tulburarea obsesiv-compulsiva, diversele forme de nevroza in care simptomele corporale sunt pe primul plan (tulburari somatoforme, tulburarea de conversie, neurastenia), tulburarile alimentare (anorexie, bulimie), tulburarile de somn, management-ul retardului mental si al tulburarilor de personalitate.

Medicul psihiatru este unul dintre specialistii care lucreaza in stransa legatura cu medicul de medicina muncii, pentru evaluarea starii de sanatate psihica la angajare in multe profesii. Tot psihatrul este solicitat pentru evaluarile periodice pentru permisul de conducere, permisul de port-arma, siguranta circulatiei sau inscriere la diverse examene.

Probabil principala confuzie legata de psihiatrie se face in legatura cu diferitele roluri ale membrilor echipei ce manageriaza tulburarile psihice.
Psihiatrul este medicul care evalueaza prezenta sau nu a unei boli psihice, si poate recomanda, de cele mai multe ori, tratament cu medicamente.
Psihologul este specialistul format in a purta discutii cu pacientii sau familiile acestora, rolul sau fiind de a sfatui, a educa, a oferi tehnici pentru ca pacientul sa faca fata mai bine problemelor sale si a aplica, la nevoie, chestionare pentru o mai buna intelegere a situatiei. Psihologul nu este medic si nu poate prescrie medicamente.
Psihoterapeutul este specialistul in comunicare, in dezvoltarea personala si in gasirea acelor elemente din trecutul pacientului care il impiedica sa aiba o viata multumitoare in prezent. Psihoterapia este o profesie separata, ce poate fi practicata atat de medici cat si de psihologi.

Pe parcursul unui consult psihiatric, medicul psihiatru va pune o serie de intrebari. Unele intrebari sunt similare cu cele puse de orice alt medic (boli prezente la ceilalti membri ai familiei pacientului, celelalte boli ale pacientului, detalii legate de studiile pacientului, grijile, stresurile, obiceiurile legate de consumul de alcool sau alte droguri). Alte intrebari vizeaza evaluarea functiilor psihice: orientarea in timp si in spatiu, perceptia, intelegerea, atentia, memoria, emotii si sentimente, vointa si impulsivitatea, judecata, instinctele. In final, psihiatrul comunica fie lipsa tulburarilor psihice, fie diagnosticul de tulburare psihica. In acest din urma caz, psihiatrul face recomandari de tratament, care pot varia de la schimbarea unor obiceiuri daunatoare, consiliere psihologica, analize suplimentare (de laborator, de radiologie, alte consulturi) si pana la un tratament medicamentos. Consultul psihiatric se termina prin eliberarea unei scrisori medicale, unei adeverinte medicale, unui referat si, acolo unde este cazul, a unei retete medicale.

In continuare, cu scop educativ, puteti gasi o descriere sumara a celor mai frecvente tulburari psihice intalnite in practica. Mare parte din aceste tulburari sunt tratabile, iar recunoasterea lor deschide calea unei terapii sau a unei cresteri a calitatii vietii.

Anxietatea

Anxietatea este o stare afectiva in care predomina un sentiment difuz de ingrijorare, nesiguranta, tulburare. Deseori apar si acuze fizice (palpitatii, stare de sufocare, ameteli, senzatie de greata, tensiune musculara, agitatie, etc.). Anxietatea apare fie in majoritatea timpului unei zile, fie sub forma unor crize de cateva minute sau zeci de minute, numite atacuri de panica, in care predomina o frica intensa, o senzatie de derealizare si ganduri irationale. Deseori pacientii se prezinta la urgenta sau la medicii de familie, si ulterior sunt indrumati catre psihiatri. Diagnosticul de tulburare anxioasa sau atacuri de panica se pune in urma excluderii altor boli somatice, in special tulburarile hormonale (tiroida). Tratamentul principal este psihoterapia, iar tratamentul cu medicamente ajuta si sustine pacientul pe perioada cat are loc rezolvarea conflictelor interioare ce au dus la exacerbarea anxietatii.

Depresia

Una din principalele tulburari ale timpurilor noastre, depresia apare atunci cand exista o neconcordanta intre dorintele noastre si realitatea prezenta, pe fondul unei sensibilitati sau vulnerabilitati aparte a creierului. Sau, spus altfel, depresia este tristetea care se combina cu o scadere a energiei, a elanului vital, a initiativei, si o diminuare a placerii resimtite din activitatile care inainte faceau placere. In depresie apar diverse ganduri si convingeri, printre care sunt acelea ca nu mai exista speranta, valoarea noastra ca oameni este mai scazuta sau ne simtim neajutorati. Uneori depresia este greu de recunoscut pentru ca se manifesta in principal prin simptome somatice, lipsa poftei de mancare sau dificultati ale somnului. Diagnosticul se pune in urma discutiei cu psihiatrul iar tratamentul este in principal cu medicamente. Psihoterapia este utila doar in cazurile mai putin grave sau atunci cand intensitatea tristetii s-a mai diminuat. Riscul ca pacientul sa se sinucida ramane o problema constanta, ceea ce necesita reevaluari multiple.

Schizofrenia

Bolile care au la baza halucinatiile si ideile delirante sunt deseori un motiv de frica pentru majoritatea populatiei. Sunt si tulburarile psihice cel mai des descrise in filme sau carti, pentru ca sunt de cele mai multe ori spectaculoase. Psihozele sunt boli in care legatura cu realitatea este pierduta, in care pacientul traieste intre doua lumi, cea interioara si cea exterioara. Cauza schizofreniei este subiect de dezbatere: exista teorii referitoare la un dezechilibru al substantelor de la nivelul creierului, exista teorii referitoare la conflictele din familie si exista teorii referitoare la mostenirea genetica in familiile in care exista o ereditate incarcata pe linia bolilor psihice. Schizofrenia apare in general la tineri si afecteaza profund anturajul pacientului. Manifestarile tulburarii includ senzatia de ireal a lumii, dificultati de concentrare, auzirea de voci in cap sau voci ale unor persoane ce nu exista in jurul pacientului, convingerea pacientului ca cei din jur doresc sa-i faca rau sau il privesc intr-un mod ciudat, o importanta pustiire emotionala, pacientul fiind incapabil sa mai resimta atat bucuria cat si tristetea. Deseori schizofrenia determina tulburari de comportament care precipita prezentarea la urgente si internarea intr-un spital de psihiatrie. Diagnosticul este pus de psihiatru in urma consultului iar tratamentul initial se face deseori in cadrul unei internari, deseori nevoluntare. Tulburarea are o puternica tendinta la recadere, la cronicizare, ceea ce inseamna ca obiectivul vindecarii este adesea inlocuit de obiectivul mentinerii unui relativ echilibru si pastrarea demnitatii. In anumite cazuri grave, terapia electro-convulsivanta devine necesara.

Dependenta de substante

Probabil ca cea mai frecventa boala in spitalele de psihiatrie este dependenta de alcool. Alcoolismul apare deseori ca o solutie pentru a trece peste frica, peste depresie, peste singuratate, iar uneori este o modalitate de socializare. Drogurile si toxicomaniile au la baza aceleasi motivatii, peste care se suprapune curiozitatea unor experiente interzise. Fenomenul dependentei are cauze multiple, incepand de la imitarea unor modele din familie si pana la probleme psihologice manageriate deficitar. Probabil cel mai dureros aspect al dependentelor este pierderea vointei de a inceta consumul de alcool sau drog, alaturi de o slaba stima de sine si preferinta de a trai mai mult in imaginar. Controlul cantitatii de alcool sau drog consumate se pierde rapid, pacientul are nevoie, treptat, de cantitati din ce in ce mai mari pentru a obtine aceleasi efecte placute. In final, consumul de substante devine o obligatie, fara doza zilnica pacientul traind stari foarte neplacute, numite stari de sevraj. Tratamentul dependentelor este multidisciplinar: psihologic, medicamentos si prin participarea la grupuri de discutii de tipul alcoolicilor anonimi. Evolutia alcoolismului este lenta si in general spre probleme medicale serioase si deces, fiind una din putinele tulburari psihice care scurteaza durata vietii. In cazul drogurilor, consumul lor poate fi modalitatea prin care debuteaza o tulburare afectiva sau schizofrenia. Suicidul nu este deloc neglijabil.

Dementa

Imbatranirea aduce cu sine distrugerea celulelor din creier dar si determina aparitia unor mecanisme compensatorii. La unii varstnici insa, regenerarea creierului este incetinita si apare o reducere a numarului de celule. Alteori, pe fondul unor accidente vasculare cerebrale (mai mari sau mai mici), functia creierului este afectata. Dementele, dintre care cea mai cunoscuta este dementa Alzheimer, apar treptat, prin uitarea unor lucruri neimportante, apoi progresiv, uitarea unor parti din ce in ce mai mari din viata pacientului. Amnezia avanseaza dinspre prezent spre trecut, pacientii amintindu-si evenimentele din trecut dar uitand evenimentele recente, din prezent. Cu timpul se uita majoritatea informatiilor, ramanand doar amintirile incarcate de emotii puternice. Pacientii mai prezinta deseori tulburari ale atentiei, ale somnului, agresivitate sau anxietate. In fata acestei evolutii lente dar progresive a bolii, pacientul incearca initial sa disimuleze pierderile de memorie, ulterior devine nelinistit, chiar revoltat, iar in final se instaleaza o nepasare. In paralel creste nevoia de a fi ingrijit de ceilalti, spre sfarsitul vietii devenind dependent complet. Diagnosticul se pune deseori tarziu, prin examinarea CT a creierului, examen psihologic si examen psihiatric, uneori si examen neurologic. In ciuda evolutiei bolii, exista tratamente medicamentoase care pot incetini boala si pot permite pastrarea mai mult timp a independentei si calitatii vietii. De asemenea, eventualele tulburari de comportament, depresia sau anxietatea, pot fi tratate.