Moartea scrisului

Scrisul, în forma lui tradițională de cărți sau articole, este pe moarte. Nu va trece mult si va fi înlocuit de alte mijloace de exprimare. Imagini. Muzica. Animații. Înregistrări video. Scrisul nu mai e de viitor. A apartinut unei ere care a apus odata cu aparitia internetului. Azi se scrie putin si se copiaza/distribuie foarte mult. Se jonglează cu modul de prezentare, cu poze si culori care insotesc textul care e deseori sufocat de reclame. Se scrie putin continut original. Foarte putin. Pamantul a devenit plat; informatiile circula prea repede si se combina rapid in toate formele posibile. Nu mai e nimic nou cu adevarat. Sunt doar pattern-uri sub diverse forme aparent diferite.

Inteligenta, cultura, sunt si ele pe moarte. Oamenii sunt grabiti, nu mai au vreme. Nu mai au timp de citit texte lungi. Vor informatie concentrata. Zip-ată. Vor sa inteleaga instantaneu totul, sa experimenteze totul Acum, dupa care se plictisesc in urmatoarele secunde. Daca nu are poze un text este greoi, nu merita citit. Daca un text are mai mult de un paragraf lumea oboseste. Puterea de concentrare e slaba, se intinde pe cateva secunde, dupa care omul contemporan e distras de altceva. Nu mai este timp pentru profunzimi. Traim in vremurile in care majoritatea proasta sau prost pregătită dictează conținutul care e promovat.

M-am adaptat. Am inceput sa scriu texte mici, apoi am adaugat imagini. Apoi am inceput sa fac slide-uri cu cateva randuri atasate. Se gasesc pe pagina de Facebook a acestui blog, la https://www.facebook.com/cezarspace . Sau aici pe WordPress, la https://cezarspace.wordpress.com/portfolio/flashcards . Le-am numit FlashCards. Adica, in traducere libera, niste carduri sau cartele cu informație sumară, simpla, usor de tinut minte. Se folosesc flashcard-uri si in unele forme de psihoterapie. Eu nu le-am folosit pana acum. Dar m-am adaptat. M-am adaptat la un public grabit, care nu mai are rabdare cu texte lungi. Mai ales cu texte lipsite de imagini. Adica fara ceva care sa atraga atentia.

Dar totusi e o înfrângere personală pentru mine. Credeam ca scrisul va mai ramane la moda o vreme. Nu a fost sa fie asa. A trebuit sa aleg intre a vorbi singur, adica a scrie doar pentru mine, si a face lucrurile altfel.

Ma intreb cum va arata viitorul…

Advertisements

16 thoughts on “Moartea scrisului

  1. Multumesc pentru postul asta genial. Eu zic sa scrii in continuare, macar din cand in cand ca si acuma. Nu e neaparat necesar sa ne reducem cu totii la cel mai mic numitor comun. Mai sunt oameni care [te] citesc.

    Like

  2. Cred că e cam drastic diagnosticul: scrisul nu mai e de viitor. Poate desfășurarea evenimentelor va arăta altfel. Nu cred că va putea dispărea în ciuda tuturor tehnologiilor, cel puțin până nu va trece la cele veșnice ultimul reprezentant iubitor al acestei îndeletniciri. E doar o speranță de care eu nu voi mai avea cum lua cunoștință, asta în ideea în care mai zăbovesc ceva ani pe aici, timp în care să mă pot bucura de răsfățul pe care ți-l dă cititul.
    Și nu ar trebui să vă opriți din scris!

    Liked by 1 person

  3. Razvan T. Coloja

    Frumos text.
    Explicația sociologică e dată de modul în care s-a schimbat societatea după Revoluția Industrială. Odată cu ea au început să se producă bunuri ieftine la care a început să aibă acces și clasa de mijloc și cea de jos: pantofi, tacâmuri, unelte mai bune, haine, ceai. Ceea ce a însemnat că – brusc – după milenii de trudit 12 ore pe zi cu sapa în mână, omul petrecea mai puțin timp la lucru și mai mult timp acasă. Mașina făcea totul în locul lui iar el avea timp după muncă să 1. se educe și 2. să se relaxeze. Apoi mai e și explozia democratică pe plan politic – un efect de așteptat dată fiind Revoluția Industrială. Alexis de Tocqueville scria în a sa ”Despre democratie in America” cum americanul caută gratificare imediată și se complace în știri scurte, ieftine, benzi desenate vulgare și umor lejer. Apoi Școala de la Frankfurt, vreo 100 de ani după Tocqueville critica prin Adorno și alții societatea de consum și bastardizarea artei și – la fel – dădea vina pe capitalism pentru asta.
    Se pare că atât Adorno cât și Tocqueville n-au fost departe de adevăr. După cum spuneați și-n text, Internetul a ușurat și mai mult viața: acces rapid și aproape necondiționat la orice tip de informație și cu toate astea ceea ce se consumă cel mai des sunt clipuri scurte cu adolescenți lovindu-se între picioare, citate motivaționale, pisici și muzică pop din două acorduri.
    Un alt semn clar cum că progeniturile capitalismului pun un serios accent pe gratificarea imediată și cât de importantă este aceasta pentru mileniali și cei din Generația Y vine chiar pe filiera informaticii. SEO (Search Engine Optimization) este o ramură a IT-ului care presupune optimizarea site-urilor web pentru ridicarea acestora în rezultate căutărilor motoarelor de indexare (Google, Yahoo, Bing etc). Pentru a fi indexat de Google ai nevoie de text pe care bot-ul Google să-l poată parsa și indexa. Problema de care am dat și eu în SEO a fost că dacă în 2007 era necesar să scrii un text de 500 de cuvinte ca să fie bine indexat de Google și în același timp să fie parcurs integral de cititor fără a-l plictisi sau a-i fura mult din timp, în 2014 deja nivelul scăzuse la 300-350 de cuvinte. În prezent e pe la 250-300 de cuvine și e în scădere continuă. Asta deoarece omul nu doar că nu mai are răbdare și timp să parcurgă un text dar generațiile noi, adaptate la tehnologie, au un nivel mult mai ridicat al grafificării imediate. Dovadă – în continuare – stă succesul celor de la Twitter și Instagram: platforme social-media adaptate perfect noilor generații – text scurt, exprimarea prin imagini în detrimetul textului. Comunicare milimetrică impusă pe de o parte de attention span-ul limitat al tinerilor, pe de alta de – în mod ironic – tehnologia telefoanelor mobile; preferate de cei tineri care se doresc a fi mobili, e dificil să scrii un text lung de pe smartphone și mult mai facil să tastezi 5 cuvinte sau să uploadezi o poză printr-un click.
    Toate astea au dus la modificarea gusturilor în tot ceea ce înseamnă artă: episoade mai scurte în cazul serialelor, scene comprimate în filme, cadre scurte; muzică cu ritmuri simpliste (vedeți de exemplu curentul DNB), ușor de asimilat și care nu necesită procesare complexă la nivel cognitiv; versuri scurte, simple, alcătuite din cuvinte uzuale care transmit mesaje de duzină la care se poate raporta oricine; pictură abstractă care favorizează culorile puternice și formele geometrice bine aliniate; milimetrism până și în noile curente literare (ficțiunea trasgresivă a lui Chuck Palahniuk de exemplu).
    Arta a devenit – așa cum prevedea Theodor Adorno și Școala Sociologică de la Frankfurt – un bun de consum.
    Pe plan psihologic toate astea au afectat grav noile generații. Copiii și adolescenții nu se mai pot raporta la un text lung sau o carte. În încercarea de a-mi actualiza acum câțiva ani cunoștințele despre SEO am dat peste niște studii care afirmau că prin 2007-2008 granița nivelului atenției dincolo de care cititorul online își pierde interesul era undeva pe la 45 de secunde. Orice text care nu putea fi parcurs în 45 de secunde într-un ritm de citire mediu era considerat nepotrivit din punct de vedere SEO; de unde acea limită de 500 de cuvinte per text menționată mai sus. Ulterior am citit că noile studii au arătat că dup 7-8 ani acea graniță se strânsese și mai mult în jurul nucleului și ajunsese pe la 25 de secunde. N-am mai citit pe temă, dar dat fiind faptul că ultima documentare în acest sens am făcut-o prin 2014 nu m-ar mira ca limit nivelului atenției noilor generații să fie în prezent undeva sub 20 de secunde în ceea ce privește răbdarea de a citi un text. Sau a viziona un clip.
    Revenind la efectele psihologice, avem acum o generație de tineri care schimbă locurile de muncă așa cum alții își schimbă tricourile, vor salarii mari fără a fi dispuși să treacă probe de foc precum cei din Generația X sau Baby Boomers și sunt pregnant axați pe recompensa imediată: clipul scurt de 5 secunde care-i face să râdă (vedeți curentul ”vines” de pe Internet – acele clipulețe de 5-6 secunde cu mesaj concis și intens); tweet-ul din care pot extrage rapid informația de bază; hit-uri muzicale cu ritm stabil și durată scurtă a melodiei; citate motivaționale care să le spună scurt și rapid cum e viața. toate acestea coincid cu scăderea IQ-ului noilor generații, abandonul școlar care se intensifică nu doar în România ci și la nivel mondial, începerea activității sexuale la vârste fragede, scăderea vânzărilor de carte, producțiile cinematografice pe bandă rulantă și show-uri televizate a căror producție e tăiată după unul sau două sezoane deoarece publicul și-a pierdut deja interesul în subiectul scenariului și-a trecut la următorul serial.
    Eu unul – o spun cu toată sinceritatea – sunt terifiat să mă gândesc cum va fi cu cei din Generația Z când vor ajunge la maturitate. Cei care acum au 14-16 ani.

    Liked by 1 person

    1. Rareori am vazut un comentariu care spune absolut totul despre un subiect, rational si documentat, fara sa-mi lase nimic de adaugat… Wow!
      Da, a trebuit sa stiu si eu cate ceva despre SEO si aveti dreptate.
      In ceea ce priveste trend-ul actual, eu astept sa apara si miscarea din sens invers; cu cat lumea e mai grabita, superficiala, inevitabil plictisită si slab competenta, cu atat se va dezechilibra mai mult situatia, si in final totul va trebui sa se autoregleze. Va fi interesant de vazut cum.

      Like

      1. Razvan T. Coloja

        Mulțumesc pentru apreciere. Și eu vă urmăresc cu plăcere postările.
        Discrepanța indusă de ritmul alert al capitalismului este vizibilă – culmea – până și-n limbajul uzual. Acum 100 de ani era ”ne vedem la asfințit” sau ”ne vedem la fântână pe înserat”. Prin anii 80-90 era ”dă-mi o oră” sau ”ne vedem cam într-o oră”. Deja de la mijlocul anilor ’90 și până pe la sfârșitul anilor 2000 expresiile uzuale erau ”durează un minut” ori ”ne vedem în câteva minute”; sau chiar ”la 14:55 sunt acolo”. În ziua de azi – nu știu dacă ați observat – tinerii folosesc expresia ”dă-mi o secundă” sau ”un moment și vă ajut”. Până și-n limbajul uzual timpul se comprimă deoarece limbajul se adaptează la ritmul impus de cerințele capitalismului – se cere tot mai bine, tot mai rapid, totul ca producția să crească utilizând resurse cât mai puține. Pentru profit. Legea lui Max Weber derivată din principiile protestantismului: cu cât lucrezi mai abitir, cu atât profitul crește. Din păcate, dacă ne îndepărtăm de spectrul companiilor și al pieței muncii, al afacerilor și al profitului, chestia asta a influențat absolut toate celelalte aspecte ale societăților democratice și/sau capitaliste: tinerii vin tot mai obosiți acasă, crește ponderea anxietății și depresiei în populația generală, burnout-ul e la ordinea zilei iar când vine vorba de mâncare se optează pentru fast-food din considerente de timp. Ceea ce duce la obezitate, boli de inimă și alte chestii care afectează organismul la nivel fizic. Iar după 10-14 ore de lucru intens cerut de cultura de grup a corporației sau fabricii, ajungi acasă rupt de oboseală și balotezi tăiței-instant, pizza, plăcintă înfulecată pe tramvai după care nu mai ai mintea odihnită pentru citit. Așa că intervine gratificarea imediată; nu din considerente legate de o trăsătură de caracter valabilă la nivel de cohortă generațională ci din considerente practice: e mai simplu să obții plăcere dintr-un clip YouTube de 8 minute în care cutare te face să râzi cu glume ușurele pentru minți obosite decât să începi o carte pe care, oricum, n-ai s-o termini mai devreme de două săptămâni și care nu oferă bucurie imediată de intensitatea unui banc online sau a unui serial Netflix.
        Legat de webdesign și SEO – activez în domeniu de peste 20 de ani. Și-am văzut cum s-a trecut – grafic vorbind – de la design-uri complexe în anii 2000 la ceea ce se numește azi ”Web 2.0” – simplu, la obiect, mură-n gură: buton mare de download, 3 rânduri de text care îți prezintă esențialul și multe poze. Clipuri scurte, comentarii milimetrice. Dispariția forumurilor de discuții în favoarea Twitter-ului. Dispariția iRC-ului ca mijloc de comunicare în favoarea Yahoo Messenger și – mai nou – Facebook Messenger. Dezvoltarea și adoptarea comunicării prin acronime și emoticoane menite să exprime scurt, în jumătate de secundă, ceea ce vrea să spună interlocutorul. SMS-ul în favoarea conversațiilor telefonice directe. Nimeni nu mai scrie scrisori ci trimite e-mail-uri, și acelea scurte.
        Toate acestea vor avea efecte asupra natalității, dezvoltării intelectuale și culturale a viitoarelor generații, asupra consumerismului și produselor acestuia, sănătății, duratei de viață, economiei și chiar asupra politicii. Mă tot gândesc la subiectul ăsta de vreo 2-3 ani și oricum îl întorc și-l analizez, că e psihologic, că e sociologic… mă sperie. Mă sperie realmente și asta ar trebui să aibă greutate deoarece – repet – lucrez în IT de peste 20 de ani și înțeleg tehnologia, avantajele ei, cum reacționează generațiile la ea. Am văzut etapele dezvoltării ei. Le-am trăit. Dar ca psiholog și om pasionat de sociologie văd că talgerul dezavantajelor pe termen lung atârnă mai greu decât bucuria de a avea internet ieftin, extrem de rapid, acces la informație și tehnologie mobilă. Sunt deopotrivă curios și terifiat care va fi peisajul general peste 10 ani.
        Cred că va trebui să așteptăm și să vedem; că multe de făcut în privința asta nu avem, din păcate.

        Liked by 1 person

      2. Daca nu ma insel, sunteti din Oradea. Daca voi trece pe acolo candva, poate ca am sa va dau un semn si poate ne intalnim la o poveste “old-school”, fata in fata. S-ar putea sa devina ceva excentric in timp. Va fi ca in bancul ala in care unu’ sta la masa la o cafenea, fara mobil, asa… pur si simplu… ca un psihopat. 🙂

        Like

      3. Leo WhiteWolf

        intradevar,comentariul domnului Coloja este foarte bun,si foarte bine documentat,si a fost o reala placere sa-l citesc integral.
        cu concluzia insa,n-as fi de acord.(cam ultimele zece randuri).in primul rand,statistic vorbind,inteligenta noilor generatii nu scade,ci dimpotriva,chiar creste (vezi efectul Flynn).in al doilea rand; ce legatura are “inceperea vietii sexuale la varste fragede” (ce-o fi aia ? ) cu scaderea numarului de carti vandute.
        aceasta logica post hoc,ergo propter hoc este cel putin discutabila.
        btw: ce inseamna “varste fragede ” pentru debutul activitatii sexuale ? ca nu mai sunt miresele virgine ?
        iar cu privire la referintele sociologice,consider ca prea mult timp acest domeniu al stiintei a fost lasat pe mana bolsevicilor,care infiereaza “cu manie proletara” capitalismul vinovat de toate relele de pe planeta.

        Like

    2. Razvan T. Coloja

      Da – sunt orădean. Mi-ar face plăcere să stăm la o cafea dacă aveți drum pe-aici. Sunt sigur că am avea ce povesti. 🙂

      Like

  4. Leo WhiteWolf

    acuma vad ca nu pot edita comentariul precedent,deci adaug : in orice caz,eu nu cred ca mai tine prea mult dirideaua. Pentru ca se merge in niste directii absolut imbecile,si multe dintre ele chiar impotriva naturii.eu stiu ca omul s-a rididcat deja deasupra naturii,si ca isi creaza propriile legi si moduri de viata.dar mai devreme sau mai tarziu natura (aici se poate intelege orice) va spune “punct,si de la capat”.si ma tem ca nu va fi bine pentru noi.
    pentru ca evoluam in doua directii care se bat cap in cap : pe de oparte progresul tehnico-stiitific,care este indubitabil,si impinge societatea planetara catre viitor,si pe de alta parte aspectul social,unde se reinventeazza si se arunca pe piata in haine noi tot felul de curente/doctrine care sunt demult expirate si ras-expirate (a se vedea diversele forme de neomarxism,de exemplu),desigur adaptate secolului XXI si cu foarte multe lozinci formate doar din 2-3 cuvinte (aici revenim la tema articolului cu scrisul care nu mai e “la moda”) pe intelesul hipsterilor corporatisti,caracterizati (99% dintre ei) de infantilism si hebefrenie.niste copii mai prosti,care au ajuns la varsta de 25-30 de ani,dar tot niste copii mai prosti au ramas.exemplele sunt la tot pasul,si mai ales in Cluj.
    in concluzie,nu cred sa mai tina prea mult toata aceasta dirirdea.si sfarsitul ei cred ca va fi rau,spre foarte rau.nu stiu daca va fi vreun razboi (nu m-ar mira) sau alt fel de cataclism de nivel planetar,iar apoi,probabil ca planeta se va reaseza pe niste baze mai sanatoase la cap.

    Like

    1. In ce priveste editarea articolelor pe acest blog: ele sunt aprobate personal de mine. Atunci cand contin inepții sau vulgarități le refuz. Nu am putut intra pe net azi si din cauza asta a fost o intarziere in moderarea comentariilor.

      Like

  5. Bristena

    Pe mine m-au atras pe acest blog tocmai postarile lungi si pline de invataminte.
    Exemplele reale de situatii si modul in care le-ati gestionat m-au intrigat si am revenit cu drag aici pentru a mai descoperi si invata ceva nou.

    Modul in care sondati psihicul uman si motivele din spatele comportamentului oamenilor m-au imbogatit. Pentru asta va multumesc.
    Am invatat ca ceea ce este prezentat lapidar nu rezista proba timpului si cred ca acesta e si motivul pentru care am savurat aproape toate articolele (lungi) de pana acum.

    Cumva asta e speranta mea pe viitor: ca ceea ce e cu adevarat valoros va rezista indiferent de cum evolueaza nivelul de inteligenta al omenirii. Si, ca, in fiecare om e o dorinta de cunoastere si intelegere a lumii care nu se satisface cu zappat de articole de pe internet, vizionat de videoclipuri sau urmarit de poze.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s