Tulburări Afective

S-a scris atat despre depresie si despre boala bipolara (maniaco-depresiva) incat nu doresc sa adaug inca un articol despre un subiect arhicunoscut. Asa ca ma voi multumi sa schitez cateva directii generale in legatura cu managementul acestor boli, fara a le descrie prea mult sau a repeta ce se stie deja foarte bine.

Depresia inseamna virarea afectivitatii catre polul negativ; mania inseamna virarea catre polul pozitiv. Tulburarea bipolara inseamna oscilatii pozitiv-negative, respectiv alternanta dintre episoade de manie (sau hipomanie) si episoade depresive, si uneori poate sa apara coexistenta depresiei cu mania, in cadrul episoadelor mixte. De mentionat ca depresia nu presupune automat existenta unei boli bipolare (vorbim de depresia unipolara sau de depresia propriu-zisa); reversul insa nu e valabil, boala bipolara avand nevoie de macar un episod depresiv pentru a fi bipolara, altfel fiind diagnosticata doar cu numele simplu de manie (sau hipomanie).

Atat depresia cat si boala bipolara afecteaza 3 domenii importante ale vietii psihice: afectivitatea, gandirea si comportamentul. Asta inseamna ca a fi trist nu e suficient pentru a fi deprimat (poate fi o tristete obisnuita, o emotie normala), asa cum nici bucuria excesiva nu e suficienta pentru a spune ca cineva e maniacal.

Statistic, cam 1 persoana din 5 va trece printr-o tulburare afectiva de-a lungul vietii. Insa un sfert din pacienti nu apeleaza la ajutor medical si jumatate din cei care se prezinta totusi la medic nu sunt diagnosticati corect. Da, sunt procente importante (ca sa nu spun enorme). Depresia poate apare oricand, din copilarie si pana la varste inaintate; depresiile cu componenta ereditara importanta tind sa apara in tinerete, in timp ce varsta inaintata, cu problemele ei specifice, deprima varstnicii. Din toate tulburarile afective, depresiei unipolare ii revin cam 2/3 din cazuri (iar debutul bolii are loc frecvent mai tarziu, peste 30 de ani) iar tulburarii bipolare ii revin cam 1/3 din cazuri (iar debutul bolii e mai precoce, inainte de 30 de ani). Femeile se deprima mai frecvent decat barbatii (2 femei la 1 barbat).

Depresia loveste mai ales persoanele educate de la oras, pe cei singuri sau separati/divortati. Clima rece creste riscul de depresie (vezi tarile scandinave); la fel cresc riscul de depresie si tulburarile anxioase, drogurile, alcoolul, bolile organice, unele tulburari de personalitate.

Cauzele depresiei sunt un complex de factori. Exista anumite vulnerabilitati pe care se suprapun evenimente traumatice de viata. La capitolul vulnerabilitati intra ereditatea, modificari ale structurii creierului si anomalii la nivelul functiei substantelor din creier (neuromediatori) – si se vorbeste in principal despre serotonina, noradrenalina si dopamina. La capitolul traume intra variatiile legate de anotimpuri (depresia e mai frecventa toamna si primavara), de luminozitate (iarna), bolile organice (boala Parkinson, boli endocrine, cancere, etc.), precum si traumele psihologice (decesul unei persoane apropiate, pierderile de tot felul, conflictele trenante, schimbarile majore din viata, etc.) care afecteaza capacitatea de a rezista a individului (abilitatile de coping).

Diagnosticul de depresie se pune pe baza unor criterii, nu dupa impresia ca omul este trist. Sunt 3 criterii majore care se regasesc in toate depresiile: dispozitia trista (relatata de pacient sau observata de medic), lipsa de motivatie sau initiativa sau placere, si scaderea nivelului de energie (a elanului vital). Alaturi de aceste criterii majore, apar si criterii minore: tulburari de somn, tulburari de apetit, pesimism, idei de vinovatie, randament scazut, dificultati de concentrare sau… idei legate de moarte sau idei suicidare. Se exclud cu atentie alte boli psihice (utilizarea de droguri, doliul dupa o pierdere recenta) sau boli organice (tumori cerebrale, infectii, boli endocrine, metabolice). Depresia e usor de simulat si poate fi motiv de pensionare sau includere in grade de handicap, motiv pentru care un procent semnificativ de oameni mimeaza simptomele pentru a obtine beneficii. Acesta este si motivul pentru care evit sa explic in detaliu mecanismele bolii sau sa expun alte modalitati de a diagnostica un pacient depresiv. In afara de psihiatru, pentru a confirma diagnosticul de depresie, e nevoie uneori (deci nu obligatoriu), de un examen psihologic; el este util pentru a surprinde simulantii sau pentru a avea o perspectiva diferita (psihologii fac si teste psihologice pentru a evidentia mai bine depresia). Uneori, in caz de suspiciune, se poate face o tomografie cerebrala sau se pot solicita analize de laborator (hormoni tiroidieni).

Diagnosticul de manie e usor: un pacient vorbaret, care are nevoie de putine ore de somn, care e exaltat din punct de vedere a afectivitatii (bucurie, dar deseori iritabilitate), care uneori sare de la o idee la alta (are fuga de idei) si comite indiscretii sexuale. E nevoie de o saptamana in care sa prezinte aceste simptome pentru ca diagnosticul sa fie pus, excluzand situatia in care a consumat droguri, are o tumora la creier sau probleme endocrine serioase. Mania nu se poate simula cu usurinta. Este insa o tulburare care poate duce la atacuri sau crima, avand un grad mare de periculozitate. Episodul mixt este mai greu de intuit, de exemplu un bolnav iritabil, violent, care este agitat si in acelasi timp plange sau are atacuri de anxietate.

Depresia evolueaza dupa regula recurentelor, a recaderilor, un episod fiind urmat de o reechilibrare in medie dupa 9 luni, chiar si fara tratament medicamentos. Recaderile sunt frecvente, atunci cand boala nu evolueaza printr-o stare de permanenta nemultumire, negativism si pesimism, numita distimie. Cu tratament, episodul depresiv se rezolva in medie intre 2 si 6 saptamani, imbunatatirile starii sufletesti vazandu-se in medie cam dupa 10 zile de tratament. In cazul episodului maniacal, el trece fara tratament cam dupa 6 luni; cu tratament, pacientul maniacal se reechilibreaza mai rapid, dar intr-o perioada mai indelungata decat in cazul depresiei (cam o luna). In cazul tulburarii bipolare, episoadele depresive, maniacale si mixte se pot succeda haotic, uneori foarte rapid (de exemplu se poate trece de la depresie la manie in doar cateva zile), ceea ce duce la diagnosticul de boala bipolara cu cicluri rapide sau ultrarapide. Trecerea de la cea mai mare bucurie (chiar extaz) la cea mai cumplita deznadejde este extrem de dureroasa pentru pacienti, multi dintre ei facand tentative suicidare pentru a nu mai suferi.

Tratamentul depresiei se face cu… antidepresive. La ele se adauga, la nevoie, medicamente contra anxietatii sau nelinistii, si medicamente sedative pentru eventualele insomnii. Daca depresia este foarte grava si tulburarile de gandire sunt semnificative (mergand pana la deliruri), se asociaza si medicamente pentru aceste simptome (antipsihotice). Tratamentul cu medicamente reprezinta doar jumatate din tratamentul depresiei; cealalta jumatate este psihoterapia (psihoterapiile psihodinamice fiind in special eficiente). Studiile au aratat ca, in cazul depresiei, atat medicamentele cat si psihoterapia sunt mai eficiente decat a nu face nimic, dar asocierea de medicamente + psihoterapie este superioara celor doua terapii facute separat. In cazurile dificile de depresie se poate folosi, rareori, terapia cu socuri electrice (terapia electro-convulsivanta). Iar in unele clinici se foloseste terapia cu limina (luminoterapia). Personal, am vazut luminoterapie in Franta; era un zid pe care erau cateva zeci de neoane stralucitoare, si pacientii petreceau cateva ore acolo, citind sau ascultand muzica. In Romania, cel putin in Cluj unde m-am specializat, nu exista asa ceva. In Vest se mai foloseste deprivarea de somn ca terapie, ceea ce, din nou, nu am vazut folosit in Romania. O ultima forma de terapie a depresiei e cea prin activitati artistice (desen, modelaj, etc.); in Franta, ergoterapia si activitatile terapeutice erau folosita intens peste tot; in Romania, pe parcursul internarii, pacientul deseori nu poate face altceva decat sa se uite pe pereti.

In cazul maniei, tratamentul presupune antipsihotice in fazele foarte decompensate (de agitatie accentuata), si apoi medicamente care pastreaza echilibrul intre tendinta pacientului de a aluneca spre depresie ori spre manie, medicamente numite timostabilizatoare (stabilizatoare ale dispozitiei afective). Alaturi de acestea, se mai folosesc medicamente tranchilizante, anxiolitice sau somnifere. In cazul tulburarii bipolare se foloseste acelasi tratament ca si in cazul maniei.

Poza articolului prezinta un clovn care plange si nu este pusa fara un motiv anume. Exista unele opinii precum ca mania ar fi de fapt o depresie deghizata, pacientul avand optiunea de a deveni maniacal in situatiile in care nu isi poate permite sa fie vulnerabil, trist, depresiv. Cumva, acel clovn (maniacal) care plange (depresiv) este si portretul episodului mixt. Deseori, sub tratament, depresia care se credea a fi unipolara face un viraj catre manie, aratand faptul ca, in unele cazuri, era vorba despre o tulburare bipolara. Datorita acestor intricari uneori subtile, am preferat sa tratez depresia, mania si bipolaritatea intr-un singur articol si nu separat, asa cum poate traditia ar fi cerut-o.

Articolul se poate regasi in sectiunea educationala InfoPsy din meniul website-ului. Tot acolo se poate gasi o brosura educativa, in format pdf, dedicata depresiei, brosura aflata la a doua versiune. Multumesc anticipat pentru orice apreciere (like) sau distribuire (share)!

3 thoughts on “Tulburări Afective

  1. Raluca

    Ce părere ai despre EDMR ? Ai experimentat așa ceva?

    “Desensibilizare si reprocesare prin miscarea ochilor (EMDR – Eye Movement Desensitization and Reprocessing) – numita si metoda Saphiro – este o metoda psihoterapeutica cognitiv-comportamentala, dezvoltata in anii 1980 de catre psihologul american Francine Shapiro, pentru a trata tulburarile psihice rezultate in urma experientelor traumatice.

    Shapiro a observat procesul de miscare bilaterala al ochilor in momentul in care ne amintim o experienta traumatica – acest proces imita miscarea rapida a ochilor (REM) din timpul somnului cu vise intense si are ca efect diminuarea stresului, pana la disparitie. In esenta, tehnica de desensibilizare si reprocesare prin miscarea ochilor utilizeaza capacitatea naturala de vindecare a psihicului uman.

    Aceasta metoda psihoterapeutica include opt etape si poate fi utilizata pentru a trata tulburarile de stres posttraumatic, afectiunile psihosomatice provocate de stres, tulburarile depresive si de anxietate. Este contraindicata pentru pacientii cu tulburari cardiace si respiratorii, afectiuni oftalmologice, epilepsie.

    [edited] – Cezar

    Like

    1. Am editat comentariul pentru ca era prea lung.
      EDMR e o tehnica folosita, din ce stiu eu, exclusiv pentru tratamentul traumelor psihice. Indicatiile pe care le mentionezi pentru anxietate, stres si depresie imi sunt necunoscute, si din ce am citit din comentariul tau, pare ca EDMR e combinata cu forme de hipnoza si conditionare mentala, adica e o combinatie de metode, practic o “dresare” a clientului ca sa raspunda favorabil la stimuli care anterior declansau trairi emotionale negative.
      Nu am vazut niciodata aplicata EDMR in Romania, dar era extensiv aplicata in Franta pentru traume. In esenta, se misca lateral ochii in acelasi timp cu rememorarea traumei si se reuseste sa se “descarce” incarcatura emotionala asociata traumei, fara a uita, evident, trauma. Din ce stiu, pare eficienta la francezi, altfel nu ar fi rezistat acolo. La fel, am intalnit-o aplicata in lumea engleza, din ce am citit pe net. Dar nu m-as intinde sa o recomand pentru orice alta tulburare psihica. Merg pe principiul ca daca nu stiu, nu risc sa o recomand pentru altceva.

      Like

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s