Tulburări de Personalitate

Sunt tulburări care cuprind întreaga personalitate a individului, nu numai un aspect sau o funcție psihica. Personalitatea devine inflexibila, maladaptativă, si aceasta determina o afectare a functionarii individului in sistemul sau familial, in profesie sau in societate in general. Problemele persista de regula toata viata (daca pacientul nu urmeaza mai multi ani de psihoterapie sau nu trece prin socuri emotionale semnificative care sa il restructureze prin traumatizare). Viata pacientului este marcata de multiple decompensari datorita factorilor de mediu; practic e o viata dusa „in genunchi” sau „tarandu-se” la limita dintre sanatate si boala psihica. Din punct de vedere tehnic, tulburarile de personalitate se diagnosticheaza pe axa 2 a diagnosticului psihiatric.

Tulburarea de personalitate (sau pe scurt, psihopatia) se recunoaste uneori prin faptul ca „pacientul face pe ceilalti din jurul lui sa sufere”, spre deosebire de nevroticul care „sufera el insusi” si de psihotic care e rupt complet de realitate. Cauzele psihopatiilor sunt multiple: ereditatea, disfunctiile la nivelul creierului cu dezechilibre la nivelul neuromediatorilor cerebrali, cauze psiho-sociale (educatie, climatul familial). Cam toate psihopatiile au cateva caracteristici comune, printre care se numara: dezvoltarea inegala a personalitatii, nerecunoasterea defectelor proprii, adaptabilitatea limitata si ineficienta, egocentrism, incapacitatea de a iubi, de a darui dragoste, de a avea sentimente, si in final, lipsa constientizarii faptului ca sunt bolnavi. Psihopatii nu invata din greseli, critica pe altii dar nu au autocritica, sunt iresponsabili si existenta lor este marcata de nenumarate esecuri inexplicabile. In sens strict clinic, psihopatii au probleme in 4 mari domenii ale vietii: cunoasterea (perceptia de sine), afectivitatea (gama, intensitate sau adecvare a raspunsurilor emotionale), functionare interpersonala si controlul impulsurilor. Se considera ca psihopatii au in general discernamant, cu exceptia cazurilor de decompensare afectiva sau psihotica, atunci cand e posibil sa se invoce o diminuare sau abolire a discernamantului. Asta inseamna ca, de regula, psihopatii vor merge la inchisoare in cazul in care sunt condamnati in justitie si nu se pot apara cu diagnosticul de tulburare de personalitate. Tratamentul este prin excelenta psihoterapeutic si doar in cazul unor decompensari serioase se poate interveni cu tratament medicamentos.

In mod didactic, exista psihopatii care poarta denumiri specifice si psihopatii care intrunesc criteriile generale de mai sus dar nu apartin unui tablou consacrat. Si mai exista si tulburari mixte de personalitate, atunci cand trasaturi din mai multe tipuri se regasesc simultan. Psihopatiile consacrate sunt 10 la numar, si se gasesc descrise pe larg pe internet sau in carti, motiv pentru care voi trece doar succint peste ele. Ele se impart in 3 categorii sau clustere: clusterul A (bizar-excentrice), B (dramatic-emotionale) si C (anxioase). De-a lungul timpului au mai fost descrise psihopatii care nu sunt clasificate in clustere: personalitatea pasiv-agresiva, cea distimica sau depresiva, personalitatea hipertima, personalitatea sadica, etc. Voi descrie pe rand cele 10 tipuri principale. E important de precizat ca, daca cititorul se regaseste cate putin in fiecare, nu e motiv de ingrijorare, pentru ca personalitatea armonios structurata se afla cumva in mijlocul tuturor psihopatiilor, in echilibru intre ele.

O ultima precizare: la fel ca in cazul bolilor psihice obisnuite, care sunt constelatii de sindroame, si in cazul tulburarilor de personalitate se pot regasi niste stiluri de functionare sau mecanisme aparte: stilul paranoid, stilul isteric, stilul obsesional sau stilul borderline. Aceste stiluri se pot exclude uneori. Spre exemplu, prudenta este o trasatura ce apare atat in stilul paranoid (suspiciozitate care determina luarea unor masuri de siguranta suplimentare) cat si in stilul obsesional (grija ca ordinea si echilibrul sa nu fie tulburate, motiv pentru care se iau aceleasi masuri de siguranta suplimentare). Dupa cum se vede in exemplu, desi paranoidul este un individ ce se crede important si isi apara investitiile iar obsesionalul e un individ anxios care simte ca pierde controlul, la exterior se manifesta acelasi aspect – prudenta.

Clusterul A bizar-excentric cuprinde 3 psihopatii: paranoidul (fanaticul, cverulatoriul), schizoidul si schizotipalul. Sunt boli ce se pot confunda cu schizofrenia si cu tulburarile delirante, tulburarea schizotipala fiind considerata premergatoare debutului schizofreniei, un diagnostic „de așteptare” inainte de a diagnostica o tulburare psihotica propriu-zisa.

Paranoidul are la baza o supraautoevaluare, ceea ce determina o atitudine revendicativa si o suspiciozitate in legatura cu motivele celorlalti (neincredere, hipersensibilitate fata de ceilalti si incapacitate de a utiliza sentimentele). E o persoana rece, ascunsa, gata in orice moment de atac, lipsita de simtul umorului. Totul are pentru ea intelesuri ascunse, nu se pot relaxa, traiesc in asteptarea a ceva rau si sunt veritabili „colecționari de nedreptăți”, pastrand in memorie resentimente si jigniri pentru a plati ulterior celorlalti cu aceeasi moneda. Fiind persoane „intense si reci”, au nevoie de relaxare, motiv pentru care pot cadea in abuzul de droguri sau alcool; alteori, extenuate de vigilenta permanenta, se pot deprima sau pot dezvolta tulburari anxioase. Si, evident, pot „bascula” catre tulburari delirante sau pot deveni din presupusi „persecutați” persecutori si procesomani „pana in panzele albe”.

Schizoidul are la baza indiferenta fata de oricine si orice. Nu doresc si nu agreaza pe ceilalti, avand dificultati in stabilirea de relatii sociale. Sunt oameni reci si distantati de realitate, detasati, care sunt interesati de profesii solitare si isi investesc energia afectiva in domenii non-umane (matematica, astronomie, filosofie, informatica, etc.). Interesul fata de viata sexuala este redus sau absent. Si, poate cel mai caracteristic element al lor, este faptul ca sunt indiferenti atat la laude cat si la critici. Decompensarile lor sunt frecvent catre panta suspicioasa-paranoida, catre excentricitati. Alteori ruperea de realitate aluneca spre schizofrenie.

Schizotipalul are la baza credinte bizare. Are un comportament straniu, ciudat, excentric. Comunicarea e stereotipa, metaforica, vaga, exprimand o gandire magica, dominata de imaginar, superstitii sau abilitati neobisnuite de tip clarviziune sau telepatie. Afectivitatea este inadecvata, cu anxietate fata de situatiile sociale. Trec prin experiente perceptive neobisnuite care pot merge pana la iluzii si halucinatii evidente. Au prieteni putini sau nu au deloc, sunt izolati, traind intr-o lume paralela. De la acest tabolu clinic si pana la decompensarea psihotica nu exista decat un singur pas. Alteori, tentativa suicidara este solutia preferata, cam 10% decedand prin suicid reusit.

Clusterul B dramatic-emotional cuprinde 4 psihopatii: antisocialul (dissocialul), narcisicul, histrionicul si instabil-emotionalul. Pacientii sunt in general intensi si plini de culoare, teatrali, manipulativi, cu o viata sociala bogata. Dintre aceste psihopatii se recolteaza majoritatea delicvenților dar si majoritatea oamenilor de succes. Oamenii de succes apartin tipurilor histrionice (care pot vraji, seduce, masele de oameni), narcisicilor (care stimuleaza spununerea din partea celorlalti) si obsesivilor (din clusterul C) care constuiesc imperii prin munca si disciplina. Insa in anumite societati si medii (dictaturi, state corupte), oamenii de succes fac frecvent parte din tipul antisocial (si deseori nu se poate trasa o linie de demarcatie clara intre delicventa si succes).

Antisocialul este psihopatul dupa care au fost caracterizate toate celelalte psihopatii. Termenul de sociopat e sinonim cu acest tip de psihopatie si uneori cu intregul grup de tulburari de personalitate. Un termen foarte des folosit in cazul acestei psihopatii este cel de anetopatie (an-eto-patie), adica „o suferinta (patie) prin lipsa de (an) simt etic (eto)”. Pe romaneste, acesti indivizi „nu au niciun Dumnezeu” in sensul cel mai autentic posibil. Aparenta lor este de oameni buni si calzi, integrati (si uneori „prea integrati”) in societate, care nu ofera niciun indiciu asupra tendintelor lor criminale. Faptele lor contrazic aparenta exterioara, si de fiecare data cand am intalnit un asemenea pacient trimis pentru evaluare din inchisoare, mi-am pus intrebarea daca nu cumva si-au gresit omul… Comportamentul anti-social, imoral, criminal, cu incalcarea drepturilor celorlalti, contrasteaza cu impresia buna lasata celorlalti si cu imaginea de om sanatos, echilibrat. Esential pentru antisocial este incapacitatea de a-si controla impulsurile si de a amana obtinerea imediata a placerii (adica, de exemplu, daca vreau o femeie, o voi avea acum si nu mai tarziu, prin viol si bataie daca trebuie; daca vreau un obiect, atunci il voi fura imediat, nu il voi cumpara). Fapt periculos, antisocialii au tendinta de a se asocia pentru a comite actele antisociale. Sentimentul de vinovatie sau remuscarile lipsesc cu desavarsire, ceea ce le da un aspect de oameni complet liberi. Pe de alta parte, lipsa de inhibitii morale a facut ca sa fie descrisi prin termenul de „oameni fara constiinta”. Semnele acestei psihopatii apar din copilarie si adolescenta (fuga de acasa, vagabondaj, furturi, minciuni, abuz de droguri, activitati ilegale, abuzuri sexuale si promiscuitate) – vezi tulburarile de conduita descrise intr-un articol anterior.

Narcisicul are la baza grandiozitatea propriei persoane, imaginea de sine umflată pana la dimensiuni gigantice. Sunt persoane constiente de micimea lor, fapt pentru care sunt sensibile la critica, reacționând cu mânie (daca au in fata inferiori) sau rusine si umilință (daca au in fata superiori). Se asteapta sa fie apreciati ca speciali si sa obtina favoruri pe masura, fara a-si asuma responsabilitati deosebite. Empatia e scazuta, exploatandu-i fara milă pe ceilalti pentru a primi atentia cuvenită (nu beneficii materiale ca antisocialul). Relatiile interpersonale sunt dificile, rejetul fiind sursă de stres. Cu timpul, narcisicul sufera din ce in ce mai mult, pentru ca, inevitabil, grandiozitatea scade cu varsta, omul imbatraneste, admiratorii mor, motiv pentru care decompensarile depresive devin frecvente.

Histrionicul are la baza comportamentul de cautare a atentiei celorlalti. Pur si simplu vor sa fie băgați în seamă, motiv pentru care sunt atenti la cum apar in ochii celorlalti (imbracaminte, poze) si sunt seductivi, cu un comportament sexual inadecvat. Emotionalitatea este excesiva dar superficiala; relatiile sunt si ele de suprafata, desconsiderand deseori partenerii. Egocentrismul lor merge pana la egoism, iar daca nu sunt apreciati devin iritabili sau plictisiti. Viata lor este o drama pe care o accentueaza, si deseori lasa pe ceilalti sa decida in locul lor sau sa le organizeze viata, pentru ca asta pare sa le aduca beneficii (de exemplu, se pot intalni multe „prințese”, femei foarte „feminine”, care nu stiu sa faca nimic si care par lipsite de protectie, aparent dezorientate, care au nevoie de un barbat puternic si care sa se impuna in viata lor, ele fiind in fapt doar niste histrionice care manipuleaza abil pe cei din jur, intru preamărirea si acordarea eternă a atentiei).

Instabil-emotionalul este de doua tipuri: impulsiv sau borderline. Impulsivul este prototipul barbatului violent, betiv, care isi bate sotia pana la sange. L-am intalnit pana acum doar in asociere cu alcoolismul sau jocurile de noroc, dupa externare psihopatul intorcandu-se in familie pentru a continua abuzurile asupra membrilor ei sau continuand comportamentul la risc. Psihopatul borderline (borderline inseamna linie de granita – e vorba despre granita dintre nevroza si psihoza) e dominat de un gol interior pe care cauta sa-l umple cu experiente diverse (droguri, activitati ce stimuleaza adrenalina, sexualitate) si de o instabilitate a imaginii de sine si a granitelor sale. Comportamentul e marcat de imprevizibilitate, activitati periculoase, gesturi suicidare, automutilari, condusul masinii cu viteza, incalcarea regulilor. Instabilitatea afectiva duce la depresii, stari afective disfunctionale ca raspuns la situatiile conflictuale, disforie. Legaturile de prietenie sunt putine, de scurta durata, dar intoleranta la singuratate e chinuitoare. Frica de a pierde persoanele cu care sunt in relatie duce la idealizarea acestora, alternand cu opusul, cu critica lor si cu abuzarea lor emotionala.

Clusterul C anxios cuprinde 3 psihopatii: evitantul, dependentul si obsesiv-compulsivul (numit si psihastenul sau anankastul).

Evitantul are la baza teama de critica si de respingere, motiv pentru care apare o anxietate excesiva si disconfort in situatii sociale si in relatiile intime. Acesti psihopati se izoleaza, nu prea au prieteni (desi doresc sa aiba), iar cei din jur ii eticheteaza ca avand complexe de inferioritate. Sunt nesiguri in discutiile cu altii, interpreteaza eronat afirmatiile altora, evita activitatile sociale sau profesionale ce implica interactiuni cu alti oameni din teama de a nu fi judecati, de a nu spune ceva stupid, de situatii penibile, din teama de a nu roși.

Dependentul are la baza nevoia ca cineva sa aiba grija de el si sa ii dirijeze viata, sa ia decizii in locul lui si pentru el. Lipsiti de incredere in ei insisi, se simt neajutorati, fiind bantuiti permanent de teama de separare, de abandon. In general se pot gestiona si singuri, doar ca prefera ca altcineva „mai capabil” sa o faca. Sunt persoane care sunt mereu de acord cu orice, se supun, se sacrifica, pentru a pastra cu orice pret relatia sau relatiile. Personalitatea dependenta nu are nicio legatura cu dependenta la droguri sau alcool; sunt doar denumiri asemanatoare ce descriu lucruri diferite.

Obsesiv-compulsivul este obsedat de ordine, punctualitate, organizare si perfectionism. Sunt hiperconstiinciosi, inflexibili pana la rigiditate, neapreciind schimbarile in obiceiurile proprii. Preocuparea pentru detalii este excesiva si consuma timp, ajungand deseori ca scopul sa se piarda si sa ramana doar obsesia detaliilor. Deciziile prompte sunt luate cu dificultate, consumand foarte mult timp, din cauza nehotararii si ambivalentei. Intreaga viata a obsesivului ii genereaza o stare de nemultumire si incompletitudine, motiv pentru care decompensarile depresive sau hipocondriace nu sunt rare. Spre deosebire de toate celelalte psihopatii, obsesionalul are constiinta bolii si solicita tratament atunci cand tulburarea devine greu de suportat. Cel mai frecvent, obsesionalul se decompenseaza catre tulburarea obsesiv-compulsiva, o maladie greu de tratat si de manageriat.

Inainte de a diagnostica orice tulburare de personalitate, psihiatrul trebuie sa excluda alte boli organice (am intalnit „psihopatii” in urma loviturilor la cap, a tumorilor sau a accidentelor cerebrale), epilepsia, tulburarile schizofrenice, modificarile personalitatii in urma unor experiente traumatice. Este o greseala sa se puna diagnosticul de psihopatie la copii (nu s-a dezvoltat inca personalitatea), ori sa se asocieze diagnosticul de psihopatie cu retardul mintal sau cu dementa (personalitatea este absenta, respectiv destructurata).

De-a lungul timpului am scris mai multe articole in limba engleza referitoare la tulburarile de personalitate, pentru ca acest subiect ma pasioneaza in mod special. Puteti sa cititi articole referitoare la tulburarea borderline (inclusiv tipuri) sau tulburarea narcisica. Tratamentul psihoterapeutic al psihopatiilor prin schema therapy (folosind conceptele de credinte irationale si lifetraps) si-a dovedit o eficienta deosebita. In plus, o lectura despre emotii si despre mecanismele defensive ar putea fi utila.

Articolul se poate regasi in sectiunea educationala InfoPsy din meniul website-ului. Multumesc anticipat pentru orice apreciere (like) sau distribuire (share)!

Advertisements

2 thoughts on “Tulburări de Personalitate

  1. Pingback: Q&A – isteria și epilepsia – Cezar Danilevici

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s