Diagnosticul Psihiatric

Psihiatria este singura specialitate medicala care diagnosticheaza pacientii pe 5 axe diferite. Restul specialitatilor diagnosticheaza doar pe o singura axa, respectiv enumera diagnosticele pe care le gasesc si eventual le separa in boli cronice si boli acute. Gandirea in 5 dimensiuni permite o profunda intelegere a pacientului, practicand atat sectiuni transversale cat si longitudinale prin viata pacientului, luand in considerare atat bolile organice (de corp) cat si bolile psihice (de suflet), evaluand atat vulnerabilitatile ce tin de pacient cat si factorii de mediu, si estimand in final gradul de functionalitate a pacientului in relatie cu mediul sau.

Care sunt axele?

Axa 1 cuprinde bolile psihice actuale pentru care pacientul se prezinta la psihiatru. Aici intra toate bolile psihice, cu exceptia celor de pe axa 2. Sunt deseori tulburarile care justifica internarea, care determina consultul psihiatric. In conditii de examen si de memorie excelenta, aceste diagnostice sunt puse de psihiatri folosind 2 seturi de criterii: criteriile cuprinse in Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM sau ICD) si criteriile cuprinse in manualul american de Diagnostic si Statistica a Maladiilor (DSM). In conditii normale, se argumenteaza mai simplu, folosind oricare dintre cele 2 clasificari – ICD sau DSM. In Romania se foloseste predominant ICD pentru ca e international si codificarea cu cifre a bolilor se face tot dupa ICD; DSM este insa mult mai elegant si clasifica mai pragmatic bolile.

Axa 2 cuprinde aspectele referitoare la tulburarile de personalitate si la retardul mintal. Aceste aspecte sunt mult mai generale si constituie fondul pe care evolueaza tulburarile de pe axa 1. Diagnosticul este si aici facut dupa criterii ICD sau DSM.

Axa 3 cuprinde toate bolile somatice sau organice, adica bolile diagnosticate de celelalte specialitati medicale (toate bolile nepsihiatrice). Printre acestea, din experienta mea proprie, sunt frecvent trecute cu vederea obezitatea sau hipertensiunea. Diagnosticul somatic se face exclusiv pe baza ICD.

Axa 4 cuprinde problemele psihosociale si de mediu, adica factorii de risc ce ar fi putut sa precipite decompensarea psihiatrica. Psihiatrul nu vede bolnavul izolat de mediul sau, scos din context, ci este constient si de stresorii ce vin din exterior. Majoritatea problemelor de pe axa 4 sunt cuprinse in ICD, la litera Z.

Axa 5 evalueaza in ansamblu capacitatea unei persoane de a face fata problemelor vietii normale. In practica, este vorba de o scala – Scala de evaluare globala a functionarii (Scala GAF) – si se cuantifica de la 0 la 100 de puncte cat de functional este individul examinat.

Un exemplu? Episod depresiv mediu (axa 1) pe fond de tulburare de personalitate instabil-emotionala tip borderline (axa 2), asociat cu ulcer gastric (axa 3), in context de divort (axa 4) si cu o functionalitate la nivelul unui GAF de 70-61 (axa 5).

Daca axele 1, 2 si 3 sunt usor de identificat, iar axa 5 se evalueaza pe baza unui tabel, psihiatrii la inceputul carierei au dificultati in a identifica problemele axei 4, motiv pentru care mentionez mai jos cateva exemple, fiecare cu codul sau ICD. Cititorul nefamiliarizat cu psihiatria va avea surpriza ca probleme considerate anterior banale sau “facand parte din viata” sunt de fapt probleme ce au un cod diagnostic, iar starea de bunastare fizica si psihica presupune absenta lor. Am considerat ca un demers educativ in directia sensibilizarii populatiei fata de problemele de mai jos este necesar (in directia in care, daca exista in viata cuiva probleme dintre cele mentionate in continuare, este bine sa fie macar recunoscute ca fiind probleme).

  • Z55
    • Analfabetism sau nivel educativ scazut (frecvent la cei subculturali, vezi „aurolacii” din canale, vezi minoritatea tiganeasca)
    • Scolarizare imposibila sau inaccesibila (unii dintre cei care au grija de turmele de oi sau cirezile de vaci, cei foarte izolati geografic)
    • Esec la examene (da, se codifica pe axa 4, pentru ca e o problema considerata a fi serioasa)
    • Rezultate scolare necorespunzatoare (si aici sunt pacienti din plin…)
  • Z56
    • Somajul (am simtit personal pe pielea mea de mai multe ori cat de dificila din punct de vedere psihologic este aceasta situatie)
    • Schimbarea postului sau a serviciului (lucrand atat in Romania cat si in Franta, pot confirma ca e greu)
    • Amenintarea cu pierderea serviciului (problema larg intalnita, practic „sport national” in Romania (dar si afara), in care angajatii sunt terorizati de sefi, abuzati in multiple feluri, fiind supusi unei presiuni psihologice enorme)
    • Stres legat de munca (munca prea multa, dezorganizare la locul de munca, tot felul de prostii… fiecare angajat sau antreprenor poate enunta mai multe situatii aici)
    • Dezacord cu patronul (superiorul) si/sau colegii (fara comentarii)
    • Adaptarea grea la munca (vinovat fiind fie sistemul, fie locul de munca, fie pacientul care are abilitati sub cele cerute de postul pe care il ocupa)
  • Z57 si Z58
    • Expunerea la factori de risc profesionali (zgomot, vibratii, radiatii, pulberi, toxice – in industrie dar si cei ce fumeaza in spatiile comune si ii intoxica pe nefumatori – , temperaturi extreme – brutari, bucatari – , poluanti atmosferici – cei care lucreaza pe santiere) sau la factori de risc fizici (poluare).
  • Z59
    • Absenta locuintei (vagabonzii de pe strazi, boschetarii)
    • Locuinta neadecvata (prea multi oameni in spatiu prea mic, lipsa utilitatilor decente – WC in curte? Probleme tehnice – , lipsa de incalzire – cei care s-au debransat pentru ca nu pot plati incalzirea)
    • Dezacord cu vecinii, locatarii, proprietarul (problema extinsa ce nu are nevoie de comentarii; in caz ca parintii locuiesc cu copiii pentru ca acesti nu au bani pentru a avea casa lor proprie, dezacordul apare frecvent, mai ales cand copiii au 30 de ani sau mai mult…)
    • Persoana locuind in institutii (pensionarii din azile, pacientii psihiatrici din spitalul de cronici – toti acestia sunt considerati ca fiind supusi stresului)
    • Alimentatia defectuoasa (adica mancatul pe fuga, de la fast-food, sau mancatul de mancare ieftina, toxica, etc.)
    • Saracia extrema (Romania e o tara cu populatie polarizata, in care bogatii enorme coexista cu saracia lucie)
    • Venituri slabe (fara comentarii, aceasta e o cauza esentiala pentru multe probleme)
    • Acoperire sociala sau ajutoare sociale insuficiente (o mare problema sociala in Romania)
  • Z60
    • Dificultati de acomodare la tranzitiile modului de viata (aici se include pensionarea si plecarea de acasa a copiilor atunci cand le vine vremea sa plece – „sindromul cuibului gol”)
    • Situatia parentala atipica (orice situatie in care copiii nu cresc cu ambii parinti langa ei – parinti plecati la munca in strainatate, parinti unici (fie pentru ca celalalt parinte a decedat, fie pentru ca s-au separat sau divortat), copii crescuti de bunici, unchi, matuse, alte rude)
    • Singuratatea (fara comentarii; cauza esentiala si din ce in ce mai frecventa in societatea tehnologizata de astazi)
    • Dificultati legate de lipsa de cultura (de exemplu emigrarea in alta tara, schimbara locuintei in alt oras sau regiune a tarii sau a lumii)
    • Excluderea si respingerea sociala (pe motive legate de persoana respectiva – aspect fizic (diform), boala (HIV-SIDA) sau comportament anormal (schizofren)
    • Tinta unei discriminari sau persecutii (pe motive de rasa, religie, etnie – adica pe motive generale, nu legate de persoana ci de grupul din care face parte)
  • Z61
    • Lipsa relatiilor afective in copilarie (pierderea unui parinte, ruda, amic sau animal de companie, legata de deces, plecare definitiva sau respingere)
    • Abandonul familiei
    • Modificarea negativa a relatiilor din familie (adica certuri in familie)
    • Copilarie nefericita
    • Abuz sexual in copilarie (realizat de membri ai familiei sau straini)
    • Experienta personala terifianta
  • Z62
    • Hiperprotectie din partea parintilor
    • Educatie in cadrul unei institutii (la orfelinat, la casa de copii)
    • Neglijenta afectiva
    • Presiuni necorespunzatoare din partea parintilor asupra copilului
  • Z63
    • Dificultati in raporturile cu parintii si socrii (Soacraaaaa!)
    • Ajutor neadecvat familial (parinti care isi bat joc de copii, nu ii sprijina, inclusiv financiar)
    • Absenta sau decesul unui membru al familiei (atunci cand „golul” doare)
    • Separarea si divortul (da, e factor de risc si un stres pentru toata lumea)
    • Membru al familiei necesitand ingrijire la domiciliu (situatie frecventa – batrani dementi, bolnavi, la pat, in agonie; tot aici e inclusa insa si situatia in care propriul copil e bolnav sau pe moarte, si e o experienta de o durere sufleteasca atroce)
  • Z64
    • Sarcina nedorita (cand prietena – sau amanta – ramane insarcinata)
    • Dificultati legate de multiparitate (familii cu mult prea multi copii, care nu mai fac fata)
  • Z65
    • Condamnare
    • Inchisoare si incarcerare
    • Eliberarea din inchisoare (un soc emotional si social in sine, contactul cu o lume care s-a schimbat in timp ce persoana a stat inchisa)
    • Victima de tortura sau acte teroriste (factor de risc la moda astazi)
    • Expunere la o catastrofa sau razboi (frecvent in cazul refugiatilor sau migrantilor)
  • Z73
    • Surmenaj (adica burn-out-ul)
    • Lipsa de relaxare si timp liber
    • Stresul si conflictele
  • Z74
    • Mobilitate restransa sau imobilizare la pat sau pe scaun cu rotile.

Dupa cum se vede din lista de mai sus (care nu este exhaustiva), viata nu este asa de simpla precum ne-am putea imagina, iar cei care nu au trecut prin situatiile descrise mai sus au dificultati in a intelege cu adevarat ce inseamna aceste suferinte. Tine de gradul de civilizatie ca aceste probleme sociale sa dispara sau sa fie reduse; constientizarea acestor probleme este doar primul pas…

Articolul se poate regasi in sectiunea educationala InfoPsy din meniul website-ului. Multumesc anticipat pentru orice apreciere (like) sau distribuire (share)!

7 thoughts on “Diagnosticul Psihiatric

      1. A… am inteles… Inteligenta nu e pe axa 4 din cauza ca nu e factor exterior sau situational. Nu diagnosticam inteligenta… inca… 🙂 Problema cu inteligenta e cam asa: 1) inteligenta superioara duce la maladaptare (neadaptare) atunci cand mediul inconjurator e format din oameni cu inteligenta slaba sau la limita ( un inteligent la Harvard se va simti bine, va fi adaptat, dar nu va fi ok in Ferentari, sa zicem) ; 2) inteligenta rationala are probleme in a intelege emotia foarte bine, (desi sentimentele sunt mai profunde la inteligenti) ; cum lumea e excesiv de emotionala si irationala, absurdă (pt un rarional) , apar iar dificultăți. Aceste 2 situatii insa nu sunt factori de axa 4 din cate stiu . Mersi pt urari!

        Liked by 1 person

  1. Ambii parinti bolnavi psihic in copilarie nu intra la nici-un Z (de exemplu schizofrenie si depresie terminata cu sinucidere )? Am observat ca majoritatea psihiatrelor pediatre ( 6 din 8 mai exact ) nu intreaba nimic despre bolile psihice ale parintilor sau bunicilor (4 au intrebat dupa ce li s-a spus , 2 nu au fost deloc interesate ,iar una din acestea 2 a mai si criticat parintele din primul moment, fara sa stie ce probleme a avut parintele ).

    Like

    1. A întreba pacientul sau parintii pacientului despre bolile din familie este obligatoriu. In foaia de consultatii exista un capitol obligatoriu de completat numit ‘antecedente heredo-colaterale’ adica antecedentele din familie (parinti, bunici) si colaterale pana la unchi, matusi. Practic e vorba de componenta genetica sau ereditara care se transmite pacientului ca predispozitie sau sensibilitate particulara. Nu intra la Z-uri pentru ca nu sunt factori de risc directi exercitati asupra pacientului, ci se refera la mostenirea genetica, fiind parte din diagnosticul propriu-zis, axa 1 adica. In exemplu pe care l-ati dat, atat depresia caf si schizofrenia sunt relevante pentru pacient din punct de vedere genetic (cresc riscul ca pacientul sa aiba si el una din aceste boli). Suicidul e si el relevant dar nu numai genetic cat si prin faptul ca poate fi luat de urmași ca mod eficient de a rezolva o situatie sau a scapa de probleme.
      Psihiatrii pediatrici sunt extrem de atenti la ereditate, poate ca mai atenti decat noi, psihiatrii de adulti… imi pare rau sa aud ca au omis aceste informatii…

      Like

  2. Pingback: Tulburări de Personalitate – Cezar Danilevici

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s